toate sectiunile

Satul poreclit "capitala magarilor", fara animale si oameni

4 apr 2002, 11 afisari

Daca, în urma cu câtiva ani, cineva spunea "sunt din Feiurdeni" sau "am drum acolo", era taxat imediat cu un zâmbet ironic: "A, satul magarilor!". Gluma, ca gluma, dar "renumele" era îndreptatit. "Pe vremuri, la noi o fost peste o suta de magari, nicaieri n-o mai fost atâtia.


Daca, în urma cu câtiva ani, cineva spunea "sunt din Feiurdeni" sau "am drum acolo", era taxat imediat cu un zâmbet ironic: "A, satul magarilor!". Gluma, ca gluma, dar "renumele" era îndreptatit.

"Pe vremuri, la noi o fost peste o suta de magari, nicaieri n-o mai fost atâtia. Apoi tinerii s-o dus la Cluj, oamenii or îmbatrânit si magarii s-o prapadit", spune, cu parere de rau, sateanul Vasile Gadalean.

Acum, în Feiurdeni, sat aflat la mai putin de 20 de kilometri de Cluj, nu a mai ramas aproape nici un magar. Şi chiar si oameni sunt tot mai putini.

Traieste pâna la 40 de ani

"Da' de ce-ntrebati? Vreti sa cumparati magar?", zice o babuta, primul om întâlnit în Feiurdeni. "Sau vreti lapte? Stiti ca-i bun pentru tusa magareasca?".

Aceste întrebari au intrat în obisnuinta localnicilor. Sunt aproape niste reflexe. Altfel, ce-ar putea cauta niste straini în satul lor? E semn ca legenda n-a fost inventata.

În Feiurdeni, altadata comuna cu 700 de suflete, magarul era nelipsit din gospodarie. De altfel, localitatea era poreclita "capitala magarilor".

"Io am avut, în timp, vreo 10 magari. E mai usor de tânut, mânca mai putân si traieste mai mult decât calul, pâna la 40 de ani. Si-ti faci treaba cu el", spune sateanul Vasile Rarau.

"Feiurdenii duceau lapte de vânzare la Cluj. Luau desaga în spate si porneau peste deal, iara daca avea mai mult, o puneau pe magar", îl completeaza Octavian Pop.

"Faceti-i o poza"

"Lucrurile astea s-o întâmplat când era CAP-ul. Pâna acum vreo 5-6 ani, mai gaseai magari. Acum o mai ramas trei-patru în tat satul", sustine Vasile Gadalean.

"Când ploua, aici îi o tina de nu te poti misca. Cu magarusul e mai usor, îl prinzi la caruta si te duci", zice sateanul Iosif Lenart.

Are 70 de ani si este unul dintre ultimii proprietari de magari din Feiurdeni. "Loti al meu are peste 30 de ani. Faceti-i o poza, ca nu i-o facut nimeni, niciodata, saracu'. Numa' aveti grija, sa nu va loveasca, ca si acum îi blastamat", râde stapânul.

Dar nu numai animalele din gospodarii se împutineaza. Ci si oamenii însisi. Iosif Lenart, de exemplu, are trei copii, toti asezati pe la casele lor, în Cluj. Si nu e singurul în aceasta situatie.

În Feiurdeni daca mai sunt 5-6 copii. Din satul în care oamenii par mai batrâni decât povestile, CLUJEANUL a plecat cu dorinta de auzi macar un "i-ha". N-a fost sa fie!

Magarita, mai tare decât funia

Iosif Lenart îsi aminteste o întâmplare hazlie despre naravitul sau patruped.

"Mai demult, tâneam un harmasar, pe care mi l-o furat. Hotii, ceva tigani, l-o dus la Cluj si l-o legat de-un gard. Din întâmplare, o trecut pe acolo o magarita. Atâta i-o trabuit!

Magarul meu o rupt gardul si s-o luat, cu gard cu tot, dupa ea. O oprit toate masinile si-o fost o distractie nemaipomenita. La treburi din astea, e tare blastamat", povesteste batrânul.

Viorel Nistor [Clujeanul]


Urmareste Apropo.ro prin:
rss
mobile
COMENTARII Comenteaza
  • Nu exista comentarii
COMENTEAZA
Eroare: Campurile marcate cu rosu nu sunt valide!
Comentariul a fost adaugat!

Cod captcha invalid!