toate sectiunile

Romani in Japonia - Marturii din infern

16 mar 2011, 4204 afisari

Sonia Florian traieste in Japonia si ne spune cum decurge viata de dupa tsunami in Tara Soarelui Rasare. Marturii echilibrate dintr-un infern asiatic.

Romani in Japonia - Marturii din infern

Am cunoscut-o pe Sonia virtual, imediat dupa cutremurul din 11 martie. Tsunami-ul nimicitor n-a ajuns la ea, insa - casatorita cu japonez si traind acolo - Sonia vibreaza emotional si nu numai la tot ce se intampla in viata de dupa cutremur a tarii ei adoptive.

Marturiile ei dintr-o tara care incearca sa-si regleze respiratia printre replici de 6 grade si alerte nucleare sunt prezente periodic pe blogul personal, din care vom prezenta in zilele urmatoare pasaje care, daca nu va vor cutremura, macar va vor face sa intelegeti ce traieste un om care locuieste in Japonia, si (poate) sa rezonati la drama prin care trec cei care fac parte intr-un fel sau altul din tara care era, pana pe 11 martie, cea de a treia economie mondiala.

Episodul 1 - Cutremurul

"Este ora 14:45, vineri, 11 martie 2011. Sunt acasa, la biroul meu si tocmai am terminat de mancat. Este o zi minunata de primavara in Tokyo si ma gandesc ca ma asteapta o dupa-amiaza linistita si un week-end pe masura.

Dintr-o data, simt o vibratie care se rapandeste in tot apartamentul si imi dau seama ca totul se misca usor. Nu reactionez in niciun fel, doar astept sa se termine cutremurul, deoarece sunt atat de multe cutremure de mica intensitate in Japonia incat nici nu mai sunt amintite in jurnalele de stiri iar oamenii sunt obisnuiti cu ele. Dar acesta continua sa creasca in intensitate si continua si deodata inteleg ca nu este un cutremur la fel ca celelalte.

Nu ma panichez, ma gandesc ce sa fac si imi amintesc ca am fost invatata ca in cazul unui cutremur sa ma bag sub o masa cu o perna deasupra capului. Cu toate acestea, nimeni nu vrea sa fie intr-o cladire care se misca, asa ca iau catelul si ies afara. Totul se misca si ma opresc la etajul al doilea, pentru o secunda, unde o intalnesc pe bunica vecinului meu. Amandoua ne prindem de ceva, in timp ce cladirea se misca si tot ceea ce putem ingaima este "wow, e unul mare! e foarte lung", in timp ce privim apa din bazinul testoaselor revarsandu-se si stropind podeaua. Dar, dupa ce s-a oprit (am aflat mai tarziu ca durase 4 minute) m-am intors in apartament, cu picioarele tremurand".

Vezi aici cum si-a petrecut Sonia urmatoarele ore din 11 martie 2011.

Episodul 2 - 48 de ore

"Ce am facut eu si sotul meu In cele 48 de ore scurse de la cutremur:

- am simtit nenumarate replici ale cutremurului, de diverse intensitati (de fapt, ele pot si sunt numarate, doar ca eu am renunat sa mai tin socoteala)

- am urmarit/citit/ascultat stirile aproape non-stop, exceptie facand 4 ore in care am dormit

- am fost usurati, speriati, usurati, ingrijorati, agitati, curiosi, ne-am minunat, ne-am speriat...

- am fost tristi mai mult decat pot arata cuvintele de efectele oribile ale cutremurului si a tsunami-ului care a urmat si care a lovit regiuni ale Japoniei si am urmarit fara grai imaginile de la televizor, cu orase intregi maturate de pe fata pamantului in cateva minute

- am luat cunostiinta de tot ce inseamna subiectul "nuclear" - nu doar despre pozitionarea exacta a centralelor nucleare din Japonia si distanta la care suntem de ele, dar si despre modul in care functioneaza reactoarele nucleare, am aflat argumentele pro si contra ale despresurizarii lor prin eliberarea vaporilor (care pot fi sau nu radioactivi) in atmosfera si efectele racirii lor cu apa de mare - mai mult decat am crezut vreodata ca vom stii in toata viata noastra

- am scris, auzit sau rostit "Fukushima" de peste 100 de ori

- am vazut rafturi de magazine golindu-se ca in fostele tari comuniste

- am luat in calcul posibilitatea de a nu mai avea energie electrica

- am incercat sa ne continuam viata pe cat de nromal posibil"

Vezi aici parerea Soniei despre reactia autoritatilor.

Episodul 3 - "Ne cerem scuze ca nu avem iaurt"

In a treia fila de jurnal virtual, Sonia vorbeste despre viata de dupa cutremur. Lipsa electricitatii, cozile la magazinele care vand biciclete sau rafturile goale ale magazinelor.

VEZI POZE DIN MAGAZINELE JAPONEZE

Peste toate, un exemplu de civilizatie si cultura care tulbura. Intr-un hypermarket din Tokyo, raionul de iaurturi era gol, iar administratorii magazinului au pus urmatorul panou.

Panou afisat intr-un hipermarket din Tokyo

"Imi cer scuze, din cauza cutremurului si a conditiilor de trafic, acest produs nu a putut fi furnizat. Va multumesc pentru intelegere"

Episodul 4 - Dar daca...?

Al patrulea post dedicat vietii de dupa cutremurul din 11 martie pune intrebari si ofera informatii.

Teama cea mai mare, dupa cum recunoaste Sonia, este teama de o catastrofa nucleara. Printre informatiile seci de la Fukushima (explozie, reactor, vapori, raniti, radioactivitate), Sonia trece in revista detalii tehnice pe care le-a asimilat vrand - nevrand, si incheie postarea cu o o serie de intrebari care incep cu "Dar daca..."

Ramai pe Apropo.ro pentru alte marturii de la Sonia Florian, o romanca nascuta pe 8 aprilie 1984, care traieste in Japonia si care, rationala si sensibila in acelasi timp, isi spune... viata de dupa cutremur.


Autor:
Ciprian Voiculescu
Sursa:
soniaswonderworld
Sursa-foto:
soniaswonderworld
Taguri:
sonia florian, japonia, blog, cutremur, tsunami
Urmareste Apropo.ro prin:
rss
mobile
Citeste si alte articole pe aceeasi tema